-

-

duminică, 25 octombrie 2009

Evolutie

La scoala, fiecare din noi a invatat despre evolutia omenirii, a societatii in speta. Unii au fost mai mult, altii mai putin interesati, poate au fost atrasi mai mult de stiintele exacte. Sigur, aici un rol fundamental l-a avut familia, mediul social. Cati nu am auzit si nu o data, faimoasa fraza: " Daca nu inveti ai sa ajungi la coada sapei sau gunoier ca si cutarica..." Meseriile cele mai ravnite? Inginer! Avocat!! Doctor!!! Ravnite de ei, cei care doreau ceea ce este mai bun pentru tine. Ceva gresit in asta? Nicidecum, din contra: firesc. Totusi...



Cand am auzit pentru prima data teoria conform careia, dupa ce maimuta s-a pogorat din pom, a inceput sa se organizeze, mi s-a luminat mintea! Aha! Asa s-au petrecut lucrurile... Apoi, mi s-a predat o teza si mai uimitoare: cea a surplusului. Conform acesteia, stadiul primordial, animalic, dominat de instincte, ar fi luat sfarsit atunci cand au aparut rezervele alimentare. In acest fel, omul nu a mai fost nevoit sa se gandeasca zilnic la indestularea stomacului ca si prioritate. Si a aparut conceptul de "timp liber". Creativitatea s-a nascut atunci, asa ca si notiunea de abstract, precum si spiritualitatea. La marginea pesterii sale, putin mai retras, totusi in larma progeniturilor si a celorlalti membri ai tribului, un umanoid hirsut si cu fruntea ceva mai putin tesita, si-a pus pentru prima data intrebarea: cine sunt eu? Poate ca a meditat putin si asupra cuvantului "sunt"... profesorul meu a omis sa specifice. Cert este ca tipul nu isi dadea seama de rolul sau fundamental in ceea ce va fi istoria propriei specii. Si nici consecintele pe care le va avea asupra sa, ca individ, acest interogativ nascut din ce?... Din timp liber.


Avand in vedere amploarea pe care a luat-o noua viziune asupra vietii, e de presupus ca respectivul si-ar fi impartasit ideile si altor semeni. Iar aia, nu toti, desigur, dupa socul initial, au inceput sa petreaca din ce in ce mai mult timp cu gurile cascate si cu privirile imobilizate intr-un punct inexistent. Lucru care, foarte probabil, nu a fost deloc apreciat de catre autoritarul sef de trib. Acesta, in primele faze, era preocupat doar de aportul material mai scazut pe care "ganditorii" il aduceau comunitatii. Mai putin vanat, mai putine sanse de supravietuire. Nu stiu ce masuri a luat. Stiu ce masuri au luat corespondentii sai din vremuri mai recente. Unii dintre ei, mai mult ca sigur, proveniti tocmai din tabara "gurilor casca", dar care au alterat scopul initial, mai bine spus l-au confiscat, adaptandu-l exigentelor proprii de conservare a puterii. Acestia, evoluand, au inteles rolul esential al spiritului, dar si amenintarea la adresa "societatii". Nu l-au extirpat. L-au pus doar in carantina. In asa fel ca sa nu poata contagia masele, dar sa poata sa produca in folosul celor care il tin sub control.


Bine, bine, dar ce impiedica masele (triburile) sa creeze noi "gura-casca"? Ei bine, profesorii, cei care ne invata rolul fundamental al REZERVELOR. Cu cat mai multe, cu atat mai bine! Nu vedeti ce vremuri traim? Nu va ganditi la copiii vostri?! Acumulati, alergati, stressati-va! Indatorati-va astazi, o sa platiti in rate, comod. Comod?!!


Ie-te-te, un alt adept al teoriei conspirationiste! Da si nu. Admit ca profesorii ar putea sa nu fie "pe mana" cu seful de trib. Poate ei sunt convinsi de ceea ce predau. Sau poate spera ca, fiecare, in timpul sau liber, nemultumindu-se cu dogme, va incerca sa iasa la gura pesterii si sa caste gura, la stele sau la copaci. Poate nu percep ca seful tribului ii tine in carantina, in timp ce a avut grija ca masele sa nu mai aiba timp liber. Sau poate percep dar il considera privilegiu. Naiba sa mai stie, in plus, la ce imi pierd eu timpul cu prostii? Ratez si emisiunea lui "Big Brother", iar de maine trebuie sa o iau iarasi de la capat, sa muncesc, sa acumulez, sa acumulez...

1 comentarii:

Cristiana spunea...

Mi-ai adus aminte cum stateam cu gura cascata la scoala invatand ceva ce mie mi se parea ceva vrajit... un basm despre eforturile antropoidelor de a se ridica si a-si depasi starea de inapoiat... Apoi, pentru ca in vremea tineretii mele exista o revista, "Cutezatorii" am aflat ca de fapt au existat si atlantii si daca am intrebat: "Bine-bine... dar atlanţii?!.."
Nimeni nu auzise de ei...
"Pai scrie in Cutezatorii.."
"..ce-or fi cu porcariile alea de acolo?!.."
Dar eu eram deja pe drumurile lui Andrei Bacalu, cel mai ...cutezător om pe care il vazusem vreodata, chiar daca numai la TV...
Si asa, Sorin, au inceput drumurile mele...
Dar am apreciat intotdeauna efortul unora de a explica inexplicabilul. Cineva spunea ca SFistii sunt creiere zdravene, daca pot scrie asa ceva... Eu zic ca cei care se chinuie permanent sa ofere explicatii oficiale sunt cei mai tari, caci SFistii scriu din sufletul lor călător si povestitor, in timp ce altii cârpesc peticuţe de chestii ca să explice ceva care sa se potriveasca cu interesele lor. unii chiar stiu ca masluiesc realitatea, caci o studiaza incordati ca sa puna pe roate variante diametral opuse... Si pentru asta se felicita si se platesc intre ei, caci ESTE O MUNCA A DR... DE MARE...
...Eeeei, iarta ma... Si io.. acolo... la batranete iti mai cade din mână, din gură.. :))) !!!

Trimiteți un comentariu

Facem asa: tu combati ideea, eu raspund la fel. Ca pe orisicare, referirile la persoana mea au darul de a ma irita. Ma rog, cele defavorabile... :)

 
Sunt un copac paduret care incearca sa ofere fructe cat mai gustoase calatorului . Nu pretind nimic in schimb, am doar o mare rugaminte: sa facem astfel incat licentele si ISBN -urile sa devina niste chestii primitive, depasite. Multumesc! :)