Această întâmplare probabil deloc întâmplătoare întristează inimile celor care cred în libertate.Din nefericire libertatea sub orice formă de manifestare a ei mai mereu se clădește pe cadavrele unor oameni nevinovați.(așa cum a fost și la noi în 1989) Bine ai revenit!
Paradoxul cel mare al acestei "intamplari intamplatoare" este ca nu are nimic de-a face cu nicio forma de libertate dar pica perfect pentru a fi folosita la ingradirea celei - deja putina - ramasa. Multumesc, Ryanna! :)
Vezi, de aceea personal, sunt putin sceptica in ce priveste adevarul cu privire la acesta intamplare.Posibil sa fie o diversiune in a se actiona tot impotriva libertatii.Rezultatul este insa acelasi, desigur si, intrebarea mea:de ce trebuiesc sacrificate fiinte nevinovate pentru interesele altora? Pana la urma face parte si asta din selectia naturala,nu? O zi frumoasa! .
Tu, eu... noi, cei care am impărţit peticul acesta de virtual, pentru o vreme. Chiar te simţi "un" Charlie? :) Pentru că eu nu te-am perceput niciodată ca pe un om dispus să-şi bată joc de convingerile cuiva.
Cea de-a doua tabără e a teroriştilor.
Cum spuneam, după părerea mea, ambii protagonişti ai afacerii au dat dovadă de manifestări extreme.
Oamenii de zăpadă mor, zâmbind trist picăturilor de ploaie care îi topesc cu iubirea lor.Gesturile de adio rămân suspendate între ecranul alb al zilei şi o prăbuşire lentă în nimic.Se dizolvă în lumină. Pe alocuri zăpada a fugit, surprinzând iarba în somn. E pace si lumină în ceruri. E pace în adâncuri. E pace peste tot. Între filele cărţilor, timpul a stat. Nu mai ştiu ce vieţuitoare sunt, ce fac şi unde mă duc. Peste tot este acasă.Pe pământ şi în stele am numai prieteni.Copacii sunt fraţii mei cu care mă mândresc.
Ș. Tomșa
-----------------------------------------
Fără "dar" şi "însă" ar fi bucurie şi iubire, iar faptul că o fiinţă umană e incapabilă să-şi imagineze o existenţă frumoasă, lipsită complet de adversităţi, e doar o neputinţă a ei. Mereu vor fi lucruri de făcut, cunoştinţe de asimilat, legi de înţeles, locuri de vizitat, bucurii de împărţit etc. E ciudat, dar noi credem mai uşor în legile lui Murphy, decât în dreptul nostru divin la fericire. În absenţa răului am experimenta existenţe sublime, care ar atinge intensităţi nebănuite ale unor trăiri frumoase.Nu ţi s-a întâmplat niciodată să fii lângă cineva foarte drag şi să simţi că pocneşti de fericire? Prea-plinul acela care vine din străfundul fiinţei de-ţi vine să faci o nebunie de gest, să-l gâdili, să-l ciufuleşti, să-l strângi în braţe până nu mai poţi... Cum te-ai putea plictisi de aşa ceva?! Cum să-ţi pară platitudine să ai o stare continuă de acest fel?!:)Cu siguranţă ai scrie, ai picta, ai cânta, ai dansa... ai găsi o multitudine de forme de a-ţi exprima în fel şi chip starea, iar aceste gesturi ar genera noi şi noi forme de manifestare din partea celuilalt şi a ta.
B.Iris
-----------------------------------------
R.I.P, fratellino...
Sunt un copac paduret care incearca sa ofere fructe cat mai gustoase calatorului . Nu pretind nimic in schimb, am doar o mare rugaminte: sa facem astfel incat licentele si ISBN -urile sa devina niste chestii primitive, depasite. Multumesc! :)
8 comentarii:
Această întâmplare probabil deloc întâmplătoare întristează inimile celor care cred în libertate.Din nefericire libertatea sub orice formă de manifestare a ei mai mereu se clădește pe cadavrele unor oameni nevinovați.(așa cum a fost și la noi în 1989)
Bine ai revenit!
Paradoxul cel mare al acestei "intamplari intamplatoare" este ca nu are nimic de-a face cu nicio forma de libertate dar pica perfect pentru a fi folosita la ingradirea celei - deja putina - ramasa.
Multumesc, Ryanna! :)
Vezi, de aceea personal, sunt putin sceptica in ce priveste adevarul cu privire la acesta intamplare.Posibil sa fie o diversiune in a se actiona tot impotriva libertatii.Rezultatul este insa acelasi, desigur si, intrebarea mea:de ce trebuiesc sacrificate fiinte nevinovate pentru interesele altora?
Pana la urma face parte si asta din selectia naturala,nu?
O zi frumoasa!
.
Nu, nu cred că tu eşti Charlie!
Şi nu glumesc!
Nu cred că vreunul din noi s-ar putea situa în una din cele 2 tabere. Pentru că ele sunt la extreme.
Noi cine? Si care tabere?
Tu, eu... noi, cei care am impărţit peticul acesta de virtual, pentru o vreme.
Chiar te simţi "un" Charlie? :) Pentru că eu nu te-am perceput niciodată ca pe un om dispus să-şi bată joc de convingerile cuiva.
Cea de-a doua tabără e a teroriştilor.
Cum spuneam, după părerea mea, ambii protagonişti ai afacerii au dat dovadă de manifestări extreme.
! So mi-e dor de tine, de prietenii tăi !
Hellooooooooooooooooooooo! E cineva aici?
Trimiteți un comentariu
Facem asa: tu combati ideea, eu raspund la fel. Ca pe orisicare, referirile la persoana mea au darul de a ma irita. Ma rog, cele defavorabile... :)