Carpe diem iepuresc

                                           

"Ahmm, ahmm!" isi drese vocea, autoritar, batranul Presedinte Iepuroi. In valcea se facu brusc liniste iar urechile Reprezentantilor, dupa o scurta falfaire, ramasera in pozitie de "drepti". Fusesera convocati pe neasteptate si nu li se anuntase motivul acestei adunari extraordinare, astfel ca, in asteptarea inceperii lucrarilor fusesera lansate zeci de presupuneri, care de care mai sumbre si mai pesimiste. Traditionalei si foarte normalei anxietati, specifice Neamului, i se adaugasera note aproape isterice si nu putini dintre Reprezentanti trebuira sa fie readusi in simtiri dupa lesinuri si atacuri de panica.
  " Declar deschise lucrarile reuniunii extraordinare a Valcelei Reprezentantilor si aduc la cunostinta distinsilor colegi ordinea de zi".
In poiana tensiunea atinse paroxismul, mai ales ca Batranul intarzia mosmondind ceva prin vraful de hartii de dinainte-i. Sute de perechi de ochi imensi, sticlosi, fixau buturuga prezidiului in timp ce tot atatea sute de perechi de mustati se contorsionau frenetice odata cu tremurul tot mai rapid al nasucurilor umede.
  "Punct unic: Adoptarea Decretului-lege cu privire la drepturile de imagine ale Poporului Iepuresc."
Un lung oftat de usurare se ridica la unison din randurile celor prezenti, nervii incordati se destinsera iar mustatile se ostoira, obosite. Priviri ucigatoare pornira sa se intretaie, in cautarea celor care pana atunci, cu emfaza si siguranta atoatestiutorului, profetizasera, cucuvelic, cate si mai cate nenorociri iminente. Ii puteai recunoaste usor, respectivele urechi, lasate pe spate, se framantau nervos si fara noima. Doar cei mai sfruntati si mai harsiti in ale politicii reusira sa isi mentina, sfidator, urechile sus, ba mai si infruntau ochiturile reprobatoare cu un suras malitios: "Ei, si ce-i cu asta?!" pareau a spune, mut, "asta demonstreaza doar ca tara arde si baba se piaptana, nicidecum ca cele ipotizate de noi nu ar fi reale!" Ceea ce, dealtfel, era perfect plauzibil, astfel ca in valcea, dupa initiala totala destindere, se instala o clima de optimism temperat in care expunerea Presedintelui aproape ca fu ignorata pana ce o fraza nu facu sa zvacneasca din nou catre cer padurea de urechi:
  "... astfel ca, dupa adoptarea acestui important decret, se va institui o comisie insarcinata cu evaluarea si declansarea unei actiuni juridice, la nivel inter-specie, impotriva umanilor, cu scopul de a recupera, retroactiv, toate drepturile pecuniare derivate din folosirea abuziva a imaginii speciei noastre, atat in scopuri comerciale cat si in scopuri defaimatoare, prin lansarea si intretinerea de-a lungul timpului de locuri comune injositoare la adresa Noastra."

Intre murmurele si privirile descumpanite create de aceste cuvinte, se ridicara din nou, mandre, urechile catastrofistilor: "Ati vazut ca aveam dreptate?! Asta echivaleaza cu o declaratie belica, sa te tii vanatori si haituiala de acum!... Ce s-a intamplat in istorie o sa fie floare la ureche, gonac va fi meseria predominanta in randul Oamenilor, te pomenesti ca vor anula si pauzele oficiale dintre sezoanele de vanatoare. Vai si-amar!"
  "Da, da, au dreptate distinsii colegi, , de ce sa ne aprindem paie in cap? Capul ce se pleaca, sabia nu-l taie si, mai apoi, de cand ne impunge pe noi asa de rau orgoliul speciei ca ne supara locurile comune? Se stie, gura lumii nici pamantul n-o astupa, de ce nu ne vedem noi de vizuinile noastre?!"
  "Un proces la asa nivel inalt contra Umanilor?! Si cine o sa ne reprezinte, ma rog? Loc comun sau nu, gresesc sau onorabilii reprezentanti ai speciei noastre nu prea sunt vestiti pentru calitatile lor retorice? Astfel ca, sa tragi cu tunul (Doamne-fereste, ajunge si o pusca cu alice!) si nu gasesti macar un avocat! Desigur, am putea angaja o vulpe, intrebarea e cine se insarcineaza sa se prezinte la biroul dumneaei si, daca prin absurd o face, cat timp va avea sa expuna motivul vizitei inainte de a fi.... Hmm!"
Haosul era de acum suveran in valcea, ciocanul cu care Presedintele batea furibund in buturuga prezidiului nu era de nici un folos. Care mai de care, Reprezentantii erau absorbiti in a gasi si expune colegilor cat mai multe motive contra unui astfel de decret nemaiauzit si bulversator. Se parea ca soarta acestuia era pecetluita, tabara conservatorilor-din-prudenta castiga tot mai multi si mai multi adepti:
  "D'aia nu pot eu sa dorm acuma, ca Oamenii folosesc "Iepure" ca metafora! Daca am avea noi pustile si cainii, iar ei doar campul mare, as vrea sa vad cam cum le-ar scapara si lor picioarele! Ba le-ar pune in functie si pe cele doua pe care, din lipsa de folosinta, s-au obisnuit sa le cam tina in buzunare! Restul e pura invidie si ar trebui sa fim mandri de ceea ce spun despre noi. Rad ca, chipurile, din punct de vedere sexual... stiti voi, noi, repede... deh, ca iepurii. Dar, pe de alta parte, nu tot ei spun "se inmultesc ca iepurii"? Vezi? Rapid, rapid, dar eficient. Asta inseamna barbatie si nu toata ziua-buna-ziua la coada la clinicile de fertilitate."

Ce mai incoace si incolo, rar s-a mai asistat la o astfel de coeziune de parere in toata istoria Valcelei Reprezentantilor. Desi cu ideologii politice diferite, astazi se pare ca ar fi apartinand cu totii unui unic partid, cel al defetistilor. O majoranta ca asta nu se mai vazuse de pe vremea cand votasera impotriva legii care prevedea ca minoritatile - Albinosii, Corcitii si cei nascuti in captivitate - sa aiba dreptul sa acceada la suprema functie de Presedinte. Tocmai din randurile acestora se ridica acum un Reprezentant care reusi sa faca ceea ce se chinuia de jumatate de ora sa faca batranul Presedinte. Cuvintele sale masurate, dar incarcate de patima retinuta, facura ca agitatia sa se topeasca si sarcasmele sa inceteze:
  "Bravii si inteleptii mei colegi, se pare ca ati omis o parte esentiala din expunerea onorabilului nostru Presedinte!" striga acesta, inclinand respectuos urechile in directia prezidiului. "V-ati dezlantuit cu totii impotriva unui drept care, consider eu, desi se poate trai si fara de el, reprezinta o componenta majora a identitatii unei specii. Desi nu impartasesc opinia domniilor voastre, ca un bun democrat ce sunt, pot sa o accept caci nu este vitala. Dar, gandindu-ma la responsabilitatile noastre de simpli parinti, nu pot sa nu atrag atentia la pasajul decretului care spune "...de a recupera, retroactiv, toate drepturile pecuniare derivate din folosirea abuziva a imaginii speciei noastre...". Cineva dintre domniile voastre are idee cam la ce suma s-ar ridica aceste drepturi?
  "In morcovi sau in napi?" incerca unul sa faca pe spiritualul, dar deveni o gramajoara informa de blanita sub ochii rosii, spectrali, ai albinosului de opt kile si jumatate. In interesul crescand al adunarii acesta continua:
  "Are cineva idee daca, chiar primind un minim de un morcov, ca sa il citez pe inspiratul nostru coleg, toate felicitarile pascale, toate pliculetele de vopsea de oua, toti iepurasii de plus si toate episoadele cu Bugs Bunny din toate timpurile, ar fi taxate in baza legii drepturilor de imagine? Recent, un uman a facut asta cu fotografia unuia dintre semenii sai. Fotografie pe care a facut-o el insusi si care de-a lungul anilor a fost reprodusa de cine a vrut si de cine nu. Iar cel din fotografie este considerat un erou, o icoana a libertatii si curajului. Che Guevara! Lumea ar fi trebuit sa se razvrateasca, sa protesteze, dar asta nu s-a intamplat. Iar voua va e frica ca s-ar sinchisi de imaginea unui iepure!"

Acest impecabil rationament, dar mai ales perspectiva unor nemasurate gramezi de morcovi proaspeti si atragatori, lasa fara suflare pana si pe cel mai incainit opozitor al noului decret. Care, fara a pierde o secunda, in mod natural, ca si cum s-ar fi aflat in tabara "pro" de o viata, isi lua sarcina, menita sa intre in anale, de a da lovitura decisiva stancii vointei populare care, abia intanata, ezita sa porneasca pe panta fara intoarcere a consensului umanim:
"Vreti sa o aflati pe ultima? Blestematii aceia au o noua anecdota: cica, de ce dorm iepurii cu ochii deschisi? Ha? Vreti sa stiti de ce? Cica, ar avea prea putina piele si daca inchid ochii... ghiciti ce li se beleste?! Ha?! Ce alegeti? Votati, sau ramaneti toata viata niste... clipitori?