-

-

joi, 22 decembrie 2011

Perpetua iarnă

              
                           
A mai trecut un an peste morminte
Si parca le-a facut ceva mai mici;
Ecouri vagi de bocet, putrezite,
Revin, dar ne gasesc tot mai calici.


In cine sa mai fie aducere-aminte
Cand toti am devenit maturi, bunici?
A mai trecut un an peste morminte
Si iata, le-a facut ceva mai mici...


                                                                                    Mestesugite cruci, tocmite din cuvinte,
                                                                                    De care, poate, ne jenam acum,
                                                                                    Nu-s bune ca podoabe de Craciun;
                                                                                    Uitate zac prin magazii de recuzite
                                                                                    Iar anul trece peste noi, morminte...
 
                   

20 comentarii:

Iris spunea...

:(
>:D<

Maria spunea...

Imi place poezia.
Dumnezeu sa-i ierte !

SOmeONE spunea...

http://www.youtube.com/watch?v=jfNsSe7zQGY&feature=related

Ryanna spunea...

ca revers la titlu aş spune:perpetua uitare:(
din păcate cu timpul doar părinţii sau rudele celor morţi mai poartă o durere în ei..după,viaţa îşi caută tribut în noile generaţii..deja observ cu lehamite că începe să se denatureze adevărul....unii apar pe la televizor spunând că ei sunt adevăraţii revoluţionari..se bat cu pumnul în piept şi sunt de o agresivitate verbală cel puţin stridentă..ptr.mine adevăraţii revoluţionari sunt cei morţi..ei sunt cei care au crezut în idealuri..restul joc de abureala populaţiei să se creadă dumnezei,când dintotdeauna marile puteri au făcut numai ce au vrut ei...iar cel mai amuzant ca să nu spun greţos este că generaţia tânără devine nostalgică după ceausescu,din cauza celor mulţi şi comozi părinţi ce le-au povestit cât de bine era pe vremea răposatului,când aveai servici şi ţi se dădea casă[ptr.mulţi cu şpagă la cei de la partid..bine că pe atunci şpaga era doar un cartuş de kent şi un wischi]..cam asta-i balta în care ne scăldăm acum..vorba cuiva..păcat de sângele vărsat..

SOmeONE spunea...

:)
Cred si eu, in "epoca" era obligatoriu sa ai un loc de munca, nu sa si muncesti, apoi, cu putina abilitate in a dezvolta "relatii sociale" propice, traiai destul de bine in mijlocul celor lipsiti de asemenea providential dar.
A devenit un loc comun vorba "eh, daca Ceausescu era destept si dadea ceva mai multa mancare si caldura la oameni, ar mai fi trait si acum...". Mie personal mi se face rau cand o aud, mai ales ca este atat de adevarata!
Ai dreptate, e foarte probabil ca "libertatea" sa nu ne fi fost hotarata de catre acel pumn de oameni care au murit. Dar comemorandu-i pe ei, ne-am comemora pe noi insine, asa cum am fost in acele scurte si atat de rare momente: liberi de teama, increzatori unul in celalalt, sfidatori la adresa zilei de maine - aceasta piatra de moara care ne anihileaza spiritul.
Am ales titlul cu gandul la un preot din acele zile care, oficiind cu brasarda tricolora pe brat o slujba de ingropaciune comuna, pe marginea unor gropi sapate in pripa, spunea ca raposatii s-au dus "in loc luminat, in loc cu verdeata". Mi-ar place sa cred asta, mai ales ca noi, cei ramasi, mai orbecaim inca prin aceeasi iarna de atunci...

Ryanna spunea...

Sorin,
ai mare dreptate,dar asta-i viaţa..dreptatea este oarbă şi balanţa înclină de multe ori spre cine nu trebuie..istoria ne-a demonstrat însă că noi ca popor am fost mereu în umbra şi la mâna marilor puteri....dacă nu am fi sot aşa la orgoliul pe care-l avem din moţi strămoşi am fi pus şi noi acolo de un imperiu..aşa însă,trăim mai cu periuţa mai cu şiretenie,că nu degeaba ne-au zis ce ne-au zis nemţii în al doilea război,."românul,c...cu două feţe"...
dar să las politica şi să spun ce era mai important de zis..numai mâine nu-i poimâine,aşa că-ţi urez de pe acum să ai parte de sărbători fericite şi de lumină şi linişte sufletească ,de multe surprize şi de bucurii împreună cu cei dragi..
crăciun fericit!:)

Ryanna spunea...

erată..fost*..în loc de sot..şi moşi*,în loc de moţi:)
..măi şi foame nu-mi e!:))))

SOmeONE spunea...

Multumesc, Ryanna, Craciun fericit si tie si celor apropiati! :)

Cristiana spunea...

... oooof, Sorine... sunt atât de mici că nu se mai văd de loc... Însă mai am şi acum în urechi pocnetele primelor împuşcături trase în Bucureşti, aici, în Obor... Credeam că sunt oameni care bat covoarele... fierbeam de nervi "Ţara arde şi lor le arde de covoare!!"... Doamna cu care eram se uita la mine... o bătrânică ce-şi dăduse seama imediat că nu erau câtuşi de puţin covoare bătute... Apoi... în bătaia gloanţelor devenite peste noapte melodia luptelor... Cineva a spus la câţiva ani după aceea că de fapt nu a fost omorât, şi nici măcar rănit vreun om în Bucureşti... Hm..Cum să vrei să pui ceva într-un pahar deja plin??.. Cum să explici cuiva de acest fel cum e să ţii capul unui rănit pe braţ, dându-i încetişor să bea... Cum e să ştergi lacrima prietenei căreia i-a murit soţul, rămasă cu un copilaş în braţele ce mângâiau odată umerii bărbatului iubit... Cum e să te gândeşti că propria mamă putea de două ori să rămână fără sprijinul la bătrâneţe, când glontele ţintit de sticlirea ochelarilor tocmai se sfărâmase de cei 2 cm ai fierului forjat de care îmi odihneam capul plin de bubuiturile tunurilor... sau în locul tocmai părăsit în goană unde se rotea furios un trasor încins la roşu... Clipe trăite cu groază, cu furie, cu lacrimi...

În fine... Tu Sorine, ţii candeluţa asta de mult şi întotdeauna când trec pe aici îmi e ruşine că eu nu am ţinut-o decât un an... Am zis că luminiţa asta se va dizolva în lumină mare... cum scrie aici, pe dreapta, la "Viziuni"...
Dar nu a fost aşa...
În adâncuri e pace, cum bine spui... la suprafaţă e zbucium mare...

Să ne ridicăm un picuţ sufletele şi să ne urăm de bine, prietene !!! Sărbători fericite, Sorin! Să-ţi fie fiecare zi o sărbătoare, alături de cei dragi !!

Maria spunea...

Sarbatori fericite ! :)

SOmeONE spunea...

:)
Cristiana, Maria, va multumesc si va urez si eu sarbatori senine! :)

http://someonestonomat.blogspot.com/2011/12/ducu-bertzi-pe-podele-de-nuiele.html

hera mariana spunea...

SARBATORI FERICITE !

SOmeONE spunea...

SA NE FIE TUTUROR, MARIANA! :)

Scorchfield spunea...

Hai și un Crăciun Fericit!

SOmeONE spunea...

Hai! :))
Multumesc, Scorchfield! :)

Iris spunea...

:)

La mulţi (b)ani şi aici!
:P

SOmeONE spunea...

:)
Sa fie! La multi ani si tie, peste tot locul! :)

Maria spunea...

Dedicatie de peste mari si tari:
http://camera-speciala.blogspot.com/2011/12/while-my-guitar-gentle-weeps-ed-alleyne.html

:)

Maria spunea...

LA MULTI ANI, Sorin ! :)

SOmeONE spunea...

La multi ani, Maria! :)

Trimiteți un comentariu

Facem asa: tu combati ideea, eu raspund la fel. Ca pe orisicare, referirile la persoana mea au darul de a ma irita. Ma rog, cele defavorabile... :)

 
Sunt un copac paduret care incearca sa ofere fructe cat mai gustoase calatorului . Nu pretind nimic in schimb, am doar o mare rugaminte: sa facem astfel incat licentele si ISBN -urile sa devina niste chestii primitive, depasite. Multumesc! :)