-

-

duminică, 2 octombrie 2011

Excursus

                 
Uneori, simt spasmele acestei lumi cu o acuitate incredibila, ca si cum ar fi generate undeva in adancurile mele. Urca si reverbereaza nemiloase in tot corpul, imi contamineaza echilibrul. Instinctiv, caut sa duc mana la locul afectat, sa incerc sa temperez fluxul negativ, sa-l ostoiesc, dar nu am atatea maini sa preseze atatea locuri dureroase...
Alteori, dimpotriva, mintea imi este inundata de celesta lumina si de sunete armonioase iar mainile, devenite inutile, se transforma in aripi imponderabile, uriase vele solare desfasurate pe tot orizontul. Ambele stari sunt absolut inguvernabile si am invatat sa evit orice tentativa de a prelua controlul caci, daca in cazul celei dintai urmarea este agravarea simptomelor, in privinta celeilalte se asista la o brusca si traumatizanta aterizare in mlastina cotidiana, clisoasa, haotica, acaparatoare, vorace. Marginita. De cei ce ma inconjoara, de cei pe care nu i-am vazut vreodata, de cei disparuti - deacum, pana si de ce cei ce inca nu s-au intrupat. Vointa mea contra vointelor lor, ca subtiri si mladioase florete niciodata "en gard" ci mereu si inconditionat in letala fandare. Intretesute si incalcite intr-un enorm nod gordian, parsiv si nemilos.
Uneori, deci, reusesc sa ma eliberez si sa survolez totul, fie rezonand cu spasmele primordiale, fie gustand savuroase cromatici si acorduri celeste. Dar dureaza atat de putin... Si se intampla atat de rar... Iar cand, nevoit, revin, ma regasesc sudat de manerul propriei florete, cu lama iremediabil blocata in labirintul fandarilor noastre a tuturor, prezenti, calatoriti sau va sa vina. Cerculete de persoane stand spate-n spate, tinand la respect alte si alte cerculete, un titanic fractal desenat pe fundalul mlastinei in care picioarele, prizoniere coloane, afunda pe nesimtite dar inexorabil...
                 
                            

9 comentarii:

Anonim spunea...

:)
Nici nu ştim cum e mai convenabil: să simţim, să nu simţim...?!

SOmeONE spunea...

Sa fandam sau sa ridicam mainile... :)

andreiraduM spunea...

:)
Salut, man!
Nu am mai trecut prin casuta ta de o vesnicie (oare ce inseamna vesnicia?!)
:)
In timp ce citeam, am incercat senzatia ca o citesc si pe alessia, si pe Bunul si pe Faustinus si, bineinteles, pe tine.
A... l-am uitat pe Bogdan.
O particica din compozitia ta pare ca-i apartine si lui.
Interesant tablou.
Cum ar arata un tablou pictat de toti pictorii renascentisti, spre exemplu?
:)
Hai ca bat campii.

Cum e mai bine?
Pai cum crede fiecare de cuviinta.
Pana la urma, toate acestea tin tot de... TARTACUTZA!

Man, toate cele bune.
S-auzim si de bine, ca de rau...

andreiraduM spunea...

:)
al "dracului" Mitica!

SOmeONE spunea...

:)
Intr-adevar, de o vesnicie si ceva, vorba poetului. Dar nu ai pierdut nimic, in ultima vreme cam lipsesc si eu de la "domiciliu". :)
Sunt putin ingrijorat de remarca ta privitoare la senzatia de a-i citi concomitent pe toti cei enumerati. Inseamna, oare, ca mi-am pierdut "amprenta"?
Pe de alta parte, totusi, ma bucur ca am reusit sa ii intrunesc pe toti, fie chiar si asa. :)

In ce priveste aspectul unui ipotetic tablou la care sa fi contribuit toti titanii renascentisti, sincer cred ca ar fi iesit o ... grande cagata! Fara a mai pune la socoteala tartacutele sparte... :))

Multumesc de urari si de al "dracului"! Toate cele bune si tie si da, n-ar fi rau sa mai auzim si de bine! In limita posibilitatilor... :)

Celestine Mihaela spunea...

ce de acorduri celeste... :)

SOmeONE spunea...

:) Multumesc, ne straduim!

Dan Ioanitescu spunea...

Buna dimineata Sorine,
:)
Socotesc ca e bine ca "ai ramas in carti".
:)
Si dovada ca esti inca inauntru este chiar confesiunea ta.
Ce ne povestesti tu aici, trebuie sa-ti marturisesc ca mi se intampla si mie dar... cu foarte multi ani in urma, pe vremea cand inca mai desenam iar ...

Nu de multe ori in viata iti pune Dumnezeu degetul pe frunte.... Bucura-te dara de orice atingere...

SOmeONE spunea...

:)

Multumesc, Dane, sigur ca ma bucur de fiecare atingere a Sa. Intr-adevar, am constatat si eu cat de "zgarcit" este la acest capitol. Poate si pentru ca nici noi nu suntem mereu demni de ele...

Ce-mi place mie noul tau look de chinez!! :))

Trimiteți un comentariu

Facem asa: tu combati ideea, eu raspund la fel. Ca pe orisicare, referirile la persoana mea au darul de a ma irita. Ma rog, cele defavorabile... :)

 
Sunt un copac paduret care incearca sa ofere fructe cat mai gustoase calatorului . Nu pretind nimic in schimb, am doar o mare rugaminte: sa facem astfel incat licentele si ISBN -urile sa devina niste chestii primitive, depasite. Multumesc! :)