-

-

duminică, 14 august 2011

Enciclica laica

              
        
Pentru noi, oamenii, nu conteaza atat binele in sine cat gradul sau comparativ. In plina era glaciala, am sti sa deosebim primavara de premergatoarea sa, chiar daca acel "mai cald" ar avea o valoare situata in jurul a 25 de grade sub zero. Aceasta minunata insusire cu care am fost daruiti ne-a ajutat mereu sa trecem prin momentele grele si sa vedem partea plina a pocalului. Sa ne multumim, stiind ca poate fi si mai rau. Ca toate cele pamantesti, insa, si aceasta calitate s-a perimat. In numele progresului, s-a trecut de la gradul comparativ de superioritate la cel superlativ. "Mai bine" nu mai satisface pe nimeni decat in conditiile in care este tranzitoriu, catre "cel mai bine". Pe moment. Caci odata atins superlativul absolut, nu ne vom opri in mod sigur acolo. Trebuie sa fie ceva care sa-l depaseasca si pe "foarte bine"! Sau nu?
Ma gandeam la frumoasa poveste "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte". Oficial, ii apartine lui Ispirescu. Dar el este doar un culegator, basmul, in realitate, are autori anonimi. Cine stie de ce...
             
                   


9 comentarii:

Anonim spunea...

Cineva mi-a spus odată că "mai binele" e duşmanul "binelui". Fireşte că atunci, pe moment, l-am privit strâmb gândindu-mă că e un ciudat. Au trecut câţiva ani până am reuşit să înţeleg sensul acestei expresii.
După ce am priceput-o, am convingerea că... totul e deja "perfect"!
:)

SOmeONE spunea...

Italianul are o vorba: "Se tutto va bene, siamo rovinati" :))
(Daca totul merge bine, suntem ruinati)

Iar noi obisnuim sa spunem: "Nemultumitului i se ia darul inapoi".
Toate popoarele au cate o vorba de duh in ce priveste subiectul, dar nimeni nu le mai considera decat ca pe niste sintagme de repetat mecanic atunci cand se impune. Intre timp, se framanta cum ar face sa... dar daca... :)

SOmeONE spunea...

Personal, am mereu o stangere de inima cand lucrurile merg prea bine... :))

Ryanna Pop spunea...

aha,deci care va să zică,de aia guvernanţii noştri sunt îngrijoraţi de soarta noastră şi caută să ne ţină în cât mai rău posibil starea noastră de viaţă că ei săracii au mereu o strângere de inimă de atâta bine pe care-l au de pe urma celor care i-au votat[vezi conturi în zeci şi sute de mii euro,vile somptuoase,deplăsări şi petreceri în străinătate când vor "muşchii "lor,etc..]şi în opinia lor desigur noi, e nevoie să ne mulţumim cu ce avem doar pt.că încă mai respirăm o gură de aer,prin plasa de fum şi zgură înecăcioasă a timpului ce-l trăim,dacă suntem bolnavi,la naiba vorbim doar cerului că oricum doctorii şi spitalele încep să devină legende,iar un loc de muncă sigur şi bine plătit deja devine poveste de adormit copii pe care sigur într-o zi o va culege de pe la anonimi un “ispirescu”inspirit ducându-şi numele în nemurire..
.personal vreau ca lucrurile să meargă bine..şi acest lucru se poate..să privim spre Elveţia,Olanda,sau ţările nordice,şi să ne întrebăm de ce pe acolo de sute de ani oamenii duc o viaţă decentă fără să aibă intenţia de a migra precum poporul ăsta al nostru oropsit de veacuri..
chiar mi-aş fi dorit o viaţă în care să existe tinereţe fără bătrâneţe,şi viaţă fără de moarte..în mod sigur lumea ar fi altfel,pt.că abia atunci va fi loc sub soare ptr.toţi,altcum,de aici răul ce mereu se revarsă peste pocalul binelui,ptr.că stau şi alţii la rând,însetaţi,înfometaţi de aceeaşi cupă de bine a cărei cantitate e mult prea limitată pe acest pământ...
hai că m-am "desfăşurat":))))))))))

SOmeONE spunea...

Ryanna, guvernul calareste un cal al carui "dresori" suntem noi. Daca e "naravas" este si vina noastra. Daca este o martoaga, se vede ca am uitat sa il hranim cu jaratec. Bine ca inca mai exista (calul). Caci in lipsa sa, cam banuiesc eu cine va fi "calarit". :))
Tu ai dreptate in ce priveste occidentul. Stau mult mai bine decat noi. Asa cum noi stam mai bine decat cei din cornul africii. Culmea e ca, dintre toti, cei mai recunoscatori si mai putin pretentiosi sunt tocmai cei din urma. Si totusi, continua sa li se ia din "daruri". La ei, superlativul e cu semnul minus... :(

hera mariana spunea...

Cum o fi şi "superlativul absolut"? L-a recunoscut cineva ?
UNII OAMENI NU SE MULŢUMESC CU NIMIC, ALŢII SUNT FERICIŢI CU FOARTE PUŢIN!
Eu cred că posed ambele calităţi, dar voi...?

Ryanna Pop spunea...

hei,Sorine,a venit toamna!..nimic ceva pe aici?..iar te-ai ascuns,sau ai plecat în căutarea tinereţii fără bătrâneţe şi a vieţii fără de moarte?:))..lăsând gluma,sper că eşti bine,şi cum văd că toată lumea face mai peste tot urări de toamnă fericită,îţi doresc şi eu la fel,că e un anotimp ce mai mereu fură din iarnă:)...

SOmeONE spunea...

Scuzati intarzierea! :)

Mariana, cam se bat cap in cap cele doua calitati ale tale. :))
Personal, ma situez pe undeva pe la mijloc, pentru o vreme... :)

Ryanna, iti multumesc ca mi-ai amintit! :))
Sa stii ca intr-o oarecare masura ai nimerit-o cu scopul plecarii mele, numai ca am reusit sa ma intorc cu bine, spre diferenta de Fat-Frumos, mai putin norocos. :)
Multumesc si pentru urari, la fel si tie si sa speram ca va fi o toamna lunga si calduroasa, sa moara iarna de necaz! :))

SOmeONE spunea...

P.S.

As fi curios daca cel care m-a etichetat cu "parol" nu a fost de acord cu calitatea literara a textului, sau cu teza expusa...

:))

Trimiteți un comentariu

Facem asa: tu combati ideea, eu raspund la fel. Ca pe orisicare, referirile la persoana mea au darul de a ma irita. Ma rog, cele defavorabile... :)

 
Sunt un copac paduret care incearca sa ofere fructe cat mai gustoase calatorului . Nu pretind nimic in schimb, am doar o mare rugaminte: sa facem astfel incat licentele si ISBN -urile sa devina niste chestii primitive, depasite. Multumesc! :)