-

-

joi, 7 iulie 2011

Copyright, ma non troppo

                        
                   
                      
Ai incercat in suflet sa-i citesti
Ca intr-un manuscris de anticariat
Te asteptai, pesemne, sa gasesti
O seama de cimilituri; de nu ghicesti
Raspunsu-i scris la urma, rasturnat.


Ai fi stiut ca-i greu, aproape in zadar
Si nu ai mai zambi, atata de-amar,
De cercetai mai inainte, intr-al tau;
La toti ni-i cartea un improvizat ierbar
Cu file galbene, pe care se citeste rau.


Petala unei roze o vezi aici, presata,
Dincolo e trifoiul, trifoi-cu-patru-foi;
Un spic din graul verii, iar macii sunt in doi;
O frunza ruginie, usor decolorata...
Sunt semnele de carte, stiute doar de noi.


Indepartand simboluri lipite de cuvinte
Ti-ar trebui un secol, ti-ar trebui o viata,
Si multa, mult prea multa luare-aminte,
Sa-i intelegi ascunsa, adevarata fata,
Povestii asternute cu slova neciteata.
            
                    
                  

8 comentarii:

Celestine spunea...

cateodata ma simt acasa aici la tine
:)
"un feeling", cum zice taranul "cultivizat" \
:)
Imbratisari de peste mari si tari.

SOmeONE spunea...

:)
E bine si cateodata. Pe unde te preumbli? :)

Celestine spunea...

n-o sa-ti vina sa crezi iar :))
nu de alta, dar o sa devin incredibila
si nu e vb de comoditate.
romanii nu-s obisnuiti sa isi intretina femeia, sa o faca sa se simta femeie.
nu generalizez, sunt multe de zis pe tema asta, am sa ti rasp pe blogul meu.

ganduri frumoase

Celestine spunea...

Ca sa nu mai dam vina pe tehnica, lasam interpretarile pe seama virtualului, asa ca sterg cu biretele orice deviere a simtirilor noastre.
Te respect ca om si imi place cum scrii, te citesc de cate ori simt a o face, mie mi-e de-ajuns.
O seara minunata plina de rezonanta :)
Namaste

SOmeONE spunea...

Eh, cu buretele sunt dibaci si eu. Multumesc de aprecieri! :)

Celestine spunea...

vorbim de virtual
sa lasam totul asa cum este, fara ironii.
Daca era sa sterg cu altceva decat buretele, nu cred ca mai avea rost sa ne scriem, nu?
Totul este asa cum trebuie sa fie pe lumea asta.
Unii scriu, altii fac copii, altii conduc tara, iar altii lumea.
De la teorie la practica, cale lunga. Asadar totul este ptr ca trebuie sa fie, fie ca ne convine sau nu, ce am ales.
Mersi ptr feedback,
La mai multe citiri.
Namaste

SOmeONE spunea...

Marturisesc ca nu prea am priceput ideea de mai sus. Si nu toata ironia este malitie, nici sarcasm, din contra, eu o vad ca pe o sare a comunicarii. In ce ma priveste, nu s-a intamplat nimic. :)

Celestine Mihaela spunea...

ei, n-ai priceput :)
doar esti destupat la minte, asta app. de ironia ne-malitioasa :p

Hai cu voiosia, seara buna

Trimiteți un comentariu

Facem asa: tu combati ideea, eu raspund la fel. Ca pe orisicare, referirile la persoana mea au darul de a ma irita. Ma rog, cele defavorabile... :)

 
Sunt un copac paduret care incearca sa ofere fructe cat mai gustoase calatorului . Nu pretind nimic in schimb, am doar o mare rugaminte: sa facem astfel incat licentele si ISBN -urile sa devina niste chestii primitive, depasite. Multumesc! :)