Hoti si vardisti...

... monarhisti si republicani, dinamovisti si stelisti, unionisti si separatisti, rockeri si hip-hop-isti, atei si credinciosi, feministe/i (rar) si misogini/e (non-sens, desigur, dar corect gramatical), gay si hetero... Practic, oricarui adjectiv, in oricare limba vorbita, ii corespunde un antonim, chiar daca in vocabulare nu gasim mereu termenul exact si am putea sa ne aflam in dificultate. Solutia este insa simpla, e suficient sa folosim prefixele "non" si "anti", acesta din urma, cel putin, este perfect. Global si non-global, conformist si non-conformist, animalist si anti-animalist, sclavagist si anti-sclavagist, etc. Sunt magice aceste prefixe, nu doar pentru ca ne permit sa inventam ad-hoc sensuri opuse unor concepte care, in mod natural, nu ar trebui sa existe, ci si prin faptul ca alaturandu-le unui cuvant care in vocabular antonimul sau il are deja, permit eludarea unei autoincadrari precise. Aceasta este o minunata oportunitate de a evita punctualizarea pozitiei fara a renunta la statutul de partizan. Pentru ca, nu-i asa? trebuie sa apartii neaparat unei clase, unei ideologii, unei orice-ar-fi acolo, important este sa te alaturi unui grup. Alminteri, identitatea iti este pusa in pericol. Daca apartenenta ta se bazeaza pe principii, moral esti ok si ai sanse mari sa devii un bun martir. Daca se bazeaza pe pragmatism, nu stiu cum esti din punct de vedere moral, dar sigur ai schimbat posibilitatea martiriului cu cea a succesului. Daca folosesti prefixele, probabil ca principiile le consideri optime instrumente suicide iar pragmatismul de care dispui este ca o busola pusa prea aproape de un aparat electronic... Dar nu vrei si nu poti sa renunti la dreptul tau de partizanat!
Acuma, ca buni crestini sau, cel putin, ca buni atei crescuti oricum intr-o cultura cu baze crestine, fiecare din noi si-a aruncat ochii cel putin o data pe tulburatoarele profetii ale Apocalipsei Dupa Ioan. Si nu se poate sa nu fi remarcat acolo cata munca si logistica va fi cheltuind Divinitatea pentru a extermina o buna parte din Omenirea putreda si pacatoasa. Armate de ingeri ecvestri, spade, foc, pucioasa si cate altele... Cred si eu si nu pot sa o condamn, pana la acel gest extrem au fost incercate toate metodele, iar rezultatele au fost cel putin frustrante! O mica rezerva, totusi, as avea... Cu riscul sa "ma lipesc" sau sa-mi fie lipit unul dintre prefixele cu pricina. Ma gandeam la episodul Babilonului, la incurcarea limbilor. Sa fiu iertat, Doamne, dar daca tot ai folosit metoda aceasta, nu era mai bine sa fi lasat limba comuna? Desfiintai doar antonimele si, eventual, superlativele. Omenirea nu ar mai fi fost decat o urata amintire, foarte indepartata... Bine, inteleg, ar fi ramas oricum problema lui Lucifer & Co, dar in chestiuni de politica interna nu ma bag!